Nu vom fi niciodată pregătiți îndeajuns pentru iubire
Când vreau să
scriu despre iubire, relațiile de cuplu, am atâtea de spus, încât nici nu știu
cum să le explic clar, pe înțelesul tuturor :). Mi-am amintit acum de un banc
foarte drăguț la acest subiect: Ea: „Nu mai vreau să mă căsătoresc cu
tine, ești un zgârcit, poftim inelul, nu am nevoie de el”, El: „Bine,
unde e cutiuța?”.
Asta e unul din
bancurile la care am râs cu mare poftă, îți dai seama că oricât de multă teorie
nu am cunoaște despre relațiile de cuplu, oricât de „experți în practică” nu am
fi, niciodată nu vom fi pregătiți cu adevărat când vine vorba de iubire. Dar
cel mai mult îmi place că perseverăm, învățăm din fiecare relație câte ceva,
evoluăm și suntem tot mai aproape de a deveni cea mai bună variantă a noastră.
Ani și ani s-au
făcut foarte multe studii referitor la ce se întâmplă în organismul nostru în
perioada în care suntem îndrăgostiți până peste cap :). Pe mine cel mai mult
m-a captivat studiul antropologului Helen Fisher, care afirmă că starea
de îndrăgostire care „ia mințile celor loviți” nu durează în medie decât 12-17
luni, dacă ar dura mai mult organismul uman ar risca să se autodistrugă. Asta
se explică prin faptul că în această perioadă creierul transmite organismului
hormoni specifici (nu vreau să te complic cu denumirea lor), la care organismul
nu ar putea supraviețui o perioadă mai îndelungată.
Deci, așteaptă să
vezi după un an, doi, trei dacă tot vă potriviți, dacă sunteți la fel de compatibili.
Într-o relație nu e deajuns să aveți gusturi comune culinare, la filme, la
haine, în pat, mai există și faza obiceiurilor proaste, pe care nu le observi
sau le poți tolera în perioada fluturașilor în stomac :), dar care pot deveni
foarte deranjante cu timpul.
Ce să facem în
această perioadă în care nu nu putem controla creierul să elimine acești
hormoni? Pur și simplu, să trăim această doză de nebunie din organismul nostru,
fără a renunța la noi și planurile noastre de viitor. Conștientizarea este 50%
din soluția unei probleme, deja știind ce se întâmplă cu tine îți este mai ușor
să te controlezi.
Iar acum cu mare
plăcere vreau să abordez o altă latură a relațiilor de cuplu, care deși trăim
în lumea în care trăim (democratică și liberă), încă avem un fel de timiditate
de a vorbi direct și deschis despre ea, da, despre sex. Subiectul sexului este
încă unul tabu, deși a fost dezbătut chiar și în perioade în care era interzis,
Sigmund
Freud (cunoscutul medic neuropsihiatru, fondatorul școlii psihologice
de psiohoanaliză), în studiile sale, nu a ezitat să elaboreze teoriile lui
legate de acest subiect (pe care ai putea să le citești dacă ai ceva timp
liber).
Care este
atitudinea ta față de sex? De asta depinde dacă ești sau nu împlinit/ă din
acest punct de vedere. Deja a fost dovedit că nereușitele în acest domeniu își
au rădăcinile încă din copilăria noastră, părinții evitând să discute acest
subiect cu copiii, făcându-l unul rușinos și murdar. Și astfel, când copiii
devin maturi, au o viață sexuală neîmplinită. Pentru că totul are o cauză
psihologică, după cum ți-am mai spus.
Orice specialist
sexolog, dacă îi vei cere ajutorul, prima întrebare pe care o să ți-o adreseze
va fi să îi povestești ce ți-au spus părinții în copilărie despre sex.
Subconștientul nostru are o mare putere de reținere și aceste concepte cu care
am fost hrăniți în copilărie pot să ne saboteze, fără să ne dăm seama, viața.
Majoritatea oamenilor cu probleme de acest gen, în copilărie li s-a spus că
sexul este un lucru rușinos, murdar, nedemn și dacă s-a mai adăugat aici și
cuvintele „un mare păcat”, atunci ai tot pachetul la dispoziție să ai o viață
sexuală reușită :D. Și de aici în noi s-a dezvoltat un sentiment de vină de
fiecare dată când îndrăznim măcar să ne gândim sau încercăm să discutăm acest
subiect.
Cunosc persoane
care și la onorabila vârstă de aproape 30 de ani evită cât pot de mult să
discute despre asta.
Și tu ești de
aceeași părere? Și tu crezi că prețul vieții tale sexuale reușite este
căsnicia? Sper că nu! Da, așa au trăit oamenii ani și ani cu conceptul că este
un „mare păcat” să faci sex cu cineva înainte de a plăti prețul căsniciei. Și
unde au ajuns? Ce poți spune despre cuplurile care au urmat cu strictețe aceste
reguli nescrise? Au trăit o mare parte din viața lor (sau poate și trăiesc
încă) plătind prețul sexului cu „cătușele căsniciei”, pentru a nu nedreptăți
așteptările părinților, rudelor sau altor persoane care au avut grijă de
„educația lor sexuală”.
Mă întreb de multe
ori de ce în școală nu se introduce acest concept de educație sexuală, cu care
elevii ar trebuie să fie familiarizați, să nu li se mai spună că sexul este o rușine
și o murdărie.
Încă mai cunosc și
astăzi femei care după ce au făcut sex cu iubiții lor au așteptat și au făcut
tot posibilul să fie cerute de soție cât mai repede, argumentând că o femeie
trebuie să "cunoască" un singur bărbat în viața ei. Serios?
Și dacă nu ești ok în relația cu acel om, nu
te simți bine și pur și simplu îți dai seama că nu aveți același drum în viață,
mai este valabilă afirmația că femeia trebuie să aibă un singur partener sexual
toată viața? Și de unde să știi că cel ce ți-a jurat dragoste pe toți vecii nu
se va întoarce mâine și va pleca cu visurile lui în mână, în care tu nu ești
inclusă? Are tot dreptul, așa cum ai și tu tot dreptul să o faci...
Mie mi se pare foarte trist că în lumea în
care trăim, în lumea tuturor posibilităților, în care am avut fericirea să ne
naștem, încă mai există astfel de concepte infantile.
Studiile au
dovedit că sexul este un schimb de energie dintre doi oameni. Atunci când faci
sex cu cineva faceți acest schimb, deci e foarte important să nu faci sex cu o
persoană cu care nu ai nicio tangență.
Probabil ai observat că există bărbați/femei cu
care pur și simplu simți că nu vă potriviți energetic. Eu am trăit în viața mea
o experiență în care dintr-o singură îmbrățișare mi-am dat seama că nu mă
potrivesc cu acea persoană pe plan energetic, pur și simplu era un refuz total
în mine, cu care am decis să nu lupt, dar am trăit și un caz în care o simplă
atingere m-a magnetizat, aveam aceeași energie.
Nu știu dacă tu
crezi sau nu că avem toți o aură de energie ce ne caracterizează, dar eu sunt
sigură că ea există, pentru că o simt la orice om ce face parte din viața mea.
Și dacă mă întorc
la subiectul meu despre sex, îndrăznesc să te sfătuiesc, om valoros ce citești
aceste rânduri, să asculți instinctele tale când simți că persoana cu care vrei
să devii apropiat/ă nu are o energie care ți s-ar potrivi, prețuiește-ți și
valorifică-ți intuiția. Eu de multe ori am renunțat să îmi ascult intuiția (în
multe domenii din viața mea) și mi-a părut rău apoi, dar acum nu refuz
niciodată să ascult glasul ei.
Astea sunt
modestele rânduri ce le-am scris astăzi despre iubire, relații și tot ce
include ele, sper că ai găsit în articolul meu măcar ceva din ceea ce nu știai.
Pentru că doar așa avem posibilitatea de a crește frumos în orice domeniu al
vieții noastre: informându-ne, citind și aflând în fiecare zi ceva nou. Omul
informat este omul puternic, ce poate controla orice situație din viața lui!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu